Ispita pentru iarna. Din gol de cuvinte

Iarna asta inca nu seamana cu iarna mea, asa cum o stiam: cu fulgi mari si blinzi si aproape calzi, cu patura moale de zapada in care sa desenez ce vreau, cu bulgarii rostogoliti pina la forma intreaga a omului de zapada, cu zbenguiala ore in sir tragind in urma sania Inei, cu bradul mindru din fata geamului meu, in haina lui noua si alba… O astept, inca, sa vina asemeni unor iepe albe in galop… libere… cu muzica lor veche. Pesemne acum ii e teama de ceva, se ascunde pe sub vreo scara… pe undeva. O chem. Dar nu stiu cuvintele azi. Si pe acestea le smulg cu greu, ca pe niste radacini din pamintul inghetat, ca sa acopere tot golul de cuvinte despre orice… Asa ca o chem, incerc s-o ispitesc lasindu-i peste noapte, la geam, Esenin… Visotchi… Ce altceva? Noapte buna! Buna dimineata! Serghei Esenin Pe-ntaia zapada pasesc in nestire, Cu agere doruri si-avanturi duium. Si seara albastra cu steaua subtire, Incet lumineaza hoinarul meu drum. Lumina sau umbra a prins sa se cearna? Prin cranguri cocosii sau vantul da glas? Nu stiu, pretutindeni pe campuri e iarna, Sau stoluri de lebede mute-n popas? Tu alba minune, tu limpede seara! Fierbinti mi-s obrajii de gerul din crang. Rachitele zvelte cu sanii afara, Imi vine deodata la piept sa le strang. O, codrul ce-n pacla cinchit piroteste! O, ninsele lanuri sub teafar indemn! Imi vine in brate s-apuc voiniceste, Frumoasele salcii cu solduri de lemn. 1918 45.655651 25.610800 About these ads Evalueaza: Partajeaza asta: Partajare pe Tumblr Mai mult http://io-flavius.livejournal. Email Listare Google+ Buzunar Pinterest Apreciez asta: Apreciaza Incarcare... Similare asta inca nu seamana cu iarna mea, asa cum o stiam: cu fulgi mari si blinzi si aproape calzi, cu patura moale de zapada in care sa desenez ce vreau, cu bulgarii rostogoliti pina la forma intreaga a omului de zapada, cu zbenguiala ore in sir tragind in urma sania Inei, cu bradul mindru din fata geamului meu, in haina lui noua si alba… O astept, inca, sa vina asemeni unor iepe albe in galop… libere… cu muzica lor veche. Pesemne acum ii e teama de ceva, se ascunde pe sub vreo scara… pe undeva. O chem. Dar nu stiu cuvintele azi. Si pe acestea le smulg cu greu, ca pe niste radacini din pamintul inghetat, ca sa acopere tot golul de cuvinte despre orice… Asa ca o chem, incerc s-o ispitesc lasindu-i peste noapte, la geam, Esenin… Visotchi… Ce altceva? Noapte buna! Buna dimineata! Serghei Esenin Pe-ntaia zapada pasesc in nestire, Cu agere doruri si-avanturi duium. Si seara albastra cu steaua subtire, Incet lumineaza hoinarul meu drum. Lumina sau umbra a prins sa se cearna? Prin cranguri cocosii sau vantul da glas? Nu stiu, pretutindeni pe campuri e iarna, Sau stoluri de lebede mute-n popas? Tu alba minune, tu limpede seara! Fierbinti mi-s obrajii de gerul din crang. Rachitele zvelte cu sanii afara, Imi vine deodata la piept sa le strang. O, codrul ce-n pacla cinchit piroteste! O, ninsele lanuri sub teafar indemn! Imi vine in brate s-apuc voiniceste, Frumoasele salcii cu solduri de lemn. 1918 45.655651 25.610800 About these ads Evalueaza: Partajeaza asta: Partajare pe Tumblr Mai mult http://io-flavius.livejournal. Email Listare Google+ Buzunar Pinterest Apreciez asta: Apreciaza Incarcare... Similare