Serviciul Profiler, precizie sută la sută

Post CSI BarringtonServiciul de Analiză Comportamentală din Poliţia Română este o structură menită a completa  tabloul investigativ cu componenta  psihologică. Comisarul Dorin Dumitran, coordonatorul serviciului, explică, în rândurile de mai jos, cum lucrează specialiştii Profiler. Funcţionăm, din ianuarie 2014, în sub­ordinea Direcţiei de Investigaţii Criminale a IGPR. Lucrăm numai pe infracţiuni de mare violenţă şi, pentru înţelegerea unui fapt penal, noi adăugăm această piesă care lipseşte, anume interpretarea psihologică a compor­ta­men­tului infracţional la locul faptei. Pe lângă aceasta, analizăm nu numai ceea ce a lăsat în urmă infractorul în scena crimei, ci  analizăm toţi subiecţii procesuali penali care ar putea fi de interes pentru structurile de investigaţii criminale. Activitatea noastră se corelează cu cea a Serviciului Omoruri. La noi vin faptele cele mai grave. Acoperim şi avem competenţă pe tot teritoriul ţării în investi­garea acestui gen de fapte. În cadrul Poliţiei Române, suntem cunoscuţi ca Serviciul Profiler. La ora actuală, colectivul este format din cinci ofiţeri cu pregătire în dome­niile psihologie, sociologie şi inves­tigaţii criminale. Nu ne situăm pe o poziţie de superioritate, „magică”, faţă de cele întâmplate la locul faptei, munca noastră bazându-se pe calitatea muncii ofiţerilor de investigaţii criminale, a criminaliştilor şi a medicilor de medicină legală. Noi folosim toate datele furnizate de specia­liştii amintiţi pentru a înţelege corect ce s-a întâmplat în timpul evenimentului infracţio­nal propriu-zis; dar de aici, trebuie să dez­voltăm raţionamente depre ce s-a întâmplat înainte de crimă, ce ar fi putut face, sau unde s-ar fi putut duce autorul faptei după comi­terea infracţiunii. Ne interesează faza de pregătire a lui înainte de comiterea acelor grozăvii, leziunile provocate victimei, locul faptei - aici ne servim de fotografii pe care le putem studia şi o săptămână. Ulterior, dezvoltăm un raţionament referitor la compor­ta­menul post-delictum. Trebuie să potrivim scena crimei la o persoană  poten­ţială, care fie este oferită de poliţişti, fie neprinsă până în prezent. Mersul eronat ar fi acela ca, dintr-un cerc de suspecţi, să fac o analiză a comportamentului persoanelor şi să zic „acesta s-ar potrivi la locul faptei”- ei bine, nu! Deci nu de la suspect la faptă , ci de la faptă spre un potenţial suspect. Nu vă gândiţi că profilul psihologic arată foarte pretenţios, îngheţat într-un limbaj de lemn specific psihologiei. Dacă profilul conturat de mine ar arăta  un individ obsesiv-compulsiv, poliţistului nu i-ar spune nimic! Eu trebuie să îi spun aşa: la un astfel de individ,când te duci acasă, va trebui să găseşti furca, secera, ciocanele aşezate în ordine pe panou în grajd; curăţenie în bătătură, casa frumos îngrijită şi văruită. Este un individ rigid care acceptă regulile, foarte disciplinat; dacă este tată, este un tată dur, este zgărcit inclusiv la bani, cere cu împrumut etc. Eu trebuie să îi  descriu poliţistului un comportament observa­bil.

Profiler 1Un raport de analiză comportamentală poate ajunge la 70 de pagini pe care le sintetizăm  înt-o jumătate de pagină, astfel încât orga­nele de urmărire penală să fie foarte bine orientate în înţelegerea probatoriului. De cele mai multe ori, rapoartele noastre de analiză compor­tamentală întăresc proba­toriul administrat. Au fost şi situaţii în care rapoartele noatre au reorientat investigaţia. De exemplu, au fost cazuri în care poliţiştii aveau un cerc de suspecţi şi spuneau că alţii nu pot fi. Noi le-am spus să se mai gândească, că s-ar putea să nu fie aşa. Uterior au fost confirmate opiniile noastre. Acesta nu este un joc de şansă, nu dai cu banul, te bazezi exact pe probele pe care le ai. Este şi nu este ca în filme! Este în mare măsură ştiinţă, şi în egală măsură intuiţie şi imaginaţie. Cu spirite rigide, închistate, mate­matice, încartiruite, nu prea ai ce să faci. Aici trebuie să te duci cu fantezia mai departe. Cunoştiinţele de criminologie, criminalistică, medicină legală şi psihopatologie sunt cele patru picioare ale scaunului pe care trebuie să stea profilerul. Pe lângă acestea, trebuie să ai dorinţa de a face lumină în caz. Este fundamental să reuşeşti să îţi imaginezi ce ai fi făcut tu şi cum te-ai fi simţit dacă ai fi făcut acea faptă, indiferent cât ar fi de oribilă. Toate opiniile pe care le emitem au la bază o argu­men­taţie solidă. De exemplu, dacă spun despre un tânăr că este dreptaci şi are vârsta  cuprinsă între 12 şi 14 ani, trebuie să argu­men­tez toate acestea. La nivelul investi­gaţiilor criminale, fiecare dosar este unic. Nici până astăzi, noi nu avem vreun tipizat, pentru că fiecare speţă este unică prin modul de comi­tere, prin gravitatea sa, sau prin caracte­risticile agresorului. Ca procent, datele despre infrac­tori oferite de noi sunt precise în proporţie de sută la sută, din punctul de vedere al includerii rapoartelor noastre în rechizitoriu. Este un semn de recunoaştere, pentru că a trebuit să treacă un timp ca să fim acceptaţi de ceilalţi colegi. Este un domeniu foarte nou, însă oamenii constată că nu vorbim din cărţi, în sensul că nu transportăm numai aspectele teoretice din vreun tratat de analiză comporta­mentală. Suntem solicitaţi din ce în ce mai des în conducerea anchetelor unde am obţinut mărturisiri adevărate, şi ­am stabilit par­ticipaţia autorilor.

Silviu Podea