Poliţiştii români şi camerele video portabile

Politisti camere video 1În urmă cu aproximativ un an, în paginile acestei reviste, se aducea în discuţie oportunitatea dotării poliţiştilor cu o tehnologie existentă deja în multe state occidentale şi nu numai: camere video portabile pentru a-i ajuta să strângă probe şi să sporească încrederea populaţiei. Recent, Poliţia Română a lansat un proiect-pilot prin care poliţiştii din structurile de siguranţă şi ordine publică vor purta camere video cu capabilităţi audio, pentru a înregistra evenimentele din timpul misiunilor.

Este mai mult decât evident faptul că tehnologia schimbă felul în care poliţiştii investi­ghează infracţiunile şi modul în care interacţionează cu cetăţenii. Agenţiile de aplicare a legii din occident se bazează mai mult pe camere ataşate la bordul maşinilor, camere de purtat şi reţele de stocare a imaginilor video de la distanţă (cloud), pentru a înregistra ce se întâmplă în trafic şi pentru realizarea investi­gaţiilor. De asemenea, aceste înregi­strări sunt încadrate în diferite cate­gorii de baze de date, pentru a putea fi găsite şi folosite mai uşor, scrie securityinfowatch.com. Însă, aceste schimbări tehnologice vin cu provocări şi avantaje. Pentru poli­ţişti, cel mai mare avantaj este reducerea timpului de investigare a plângerilor cetăţenilor. Imaginile arată exact ce s-a întâmplat şi nu durează aşa mult descoperirea martorilor. Alte avantaje ale folosirii noilor tehno­logii ar fi reducerea costurilor, în cazul înlocuirii camerelor de la bordul maşi­nilor cu camere de purtat individuale, şi eficientizarea procesului de accesare a rapoartelor, dacă acestea nu ar mai fi scrise pe hârtie, ci completate elec­tronic, pe terminale mobile indivi­duale. În prezent, poliţiştii sunt nevoiţi să scrie raportul/amenda apăsat pentru a se imprima şi pe copie, plus că nu toţi oamenii au un scris lizibil. Folosirea terminalului mobil permite printarea informaţiei scrise, eliminând astfel o sumedenie de neajunsuri. Prin reducerea costurilor, Poliţia ar putea achiziţiona şi alte tehnologii, dispo­zitive mobile şi ar putea folosi recunoaş­terea facială şi identificarea aproape instantanee a amprentelor papilare prin scanare electronică.

Proiect pilot în România
În cadrul acestui proiect pilot, Poliţia Română îşi propune să verifice dacă este util acest sistem al camerelor portabile indivi­duale, cunoscute, în limba engleză ca „Body Worn Camera”. Acestea vor fi implementate, pentru început, în două municipii reşedinţă de judeţ, din două zone diferite ale ţării, pentru a vedea atât reacţia poliţiştilor, cât şi reacţia cetăţenilor. Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Române, sistemele testate îi ajută pe poliţişti, pentru că pot filma discuţiile cu participanţii la trafic, dar acestea sunt utile şi pentru cetăţeni, pentru că pot constitui probe în anumite cazuri. În acest moment, IGPR are 32 de dispozitive „Body Worn Camera”, iar dacă rezultatele proiectului se vor ridica la nivelul aşteptărilor, se vor face achiziţiile necesare pentru dotarea tuturor poliţiştilor din structurile de siguranţă şi ordine publică. Până acum, astfel de camere au fost folosite doar de poliţiştii din cadrul brigăzii pentru autostrăzi.

Politisti camere video 2Testate din Marea Britanie, până în Republica Moldova
În anul 2015, Poliţia Metropolitană anunţa că poliţiştii londonezi vor fi echipaţi cu 20.000 de camere video portabile pentru a-i ajuta să strângă probe şi să sporească încrederea populaţiei. Politiştii implicaţi într-un experiment din diferite regiuni ale Londrei, cu 1.000 de camere video instalate pe uniformă, au susţinut că acest tip de dispozitiv s-a dovedit valoros, mai ales datorită faptului că încrederea este esentială şi comporta­mentul poliţiştilor este monitorizat, de exemplu, în cazul operaţiunilor de percheziţionare. În perioada de probă a fost demonstrat potenţialul came­relor video pentru adunarea de dovezi şi a dus la sporirea numărului de cazuri în care suspecţii şi-au recunoscut vina. De asemenea, trebuie menţionat că, în luna mai 2014, la Centrul Unic de Monitorizare şi Control al Traficului al Serviciului Tehnologii Informaţionale al MAI (CUMC), instituţie din Republica Moldova, a fost lansat proiectul de testare a camerelor video portabile pentru ofiţerii Inspectoratului Naţional de Patrulare aflaţi în misiune. Proiectul prevedea testarea a cinci camere video şi unităţi de transmisiune de date, purtate de către agenţii de patrulare, şi urmărea monitorizarea interacţiunii lor cu cetăţenii. Camerele au fost purtate pe uniformă şi aveau capa­citatea de transmisiune a imaginii şi sunetului în timp real, prin intermediul tehnologiei 3G.

Există şi dezavantaje
Camerele video portabile pentru poliţie sunt văzute ca un mod de a îmbunătăţii transparenţa faţă de public a forţelor de ordine, dar prezintă şi un risc pentru confiden­ţialitatea cetăţenilor. Cel puţin aşa susţin contestatarii lor. Anul trecut, un startup din Rusia a anunţat că poate scana feţele oamenilor care trec prin faţa camerelor CCTV din Moscova şi poate identifica persoane dispărute şi infractori. Algoritmul poate determina nu doar cine este o persoană, ci şi unde a fost, unde merge şi dacă au avut emis un mandat de arestare, restricţie de ieşire din ţară sau amenzi neplătite în cazul incidentelor rutiere, scrie theintercept.com. Ani de zile, dezvoltarea recunoaşterii faciale în timp real a fost împiedicată de rezoluţia slabă a imaginilor video, unghiurile corpurilor în mişcare şi o putere de procesare limitată. Pe măsură ce aceste bariere sunt înlă­turate, tehnologia devansează dez­voltarea politicilor care să restrângă recunoaşterea facială. Cei care mili­tează pentru drepturile civile se tem că evoluţia recunoaşterii faciale, în timp real, împreună cu creşterea numărului de camere purtate de poliţişti, creează condiţii pentru o supraveghere în masă. Unele grupuri pentru libertăţi civile cer departa­mentelor de poliţie şi deputaţilor să implementeze politici clare în ceea ce priveşte reţinerea imaginilor video, biometrie şi confi­denţialitate.

 Marius Alin Bâtcă